Tag: descoperind Romania
-
Concertul anual din Peștera Românești și biserica de lemn din satul Românești
Dacă e octombrie, e concert în Peștera Românești! În ultima săptămână din octombrie, timișorenii, cărășenii, arădenii și nu numai se îndreaptă spre Peștera Românești din Valea Fărășești, Munții Poiana Ruscă. Peștera este renumită pentru acustica deosebită și pentru concertele găzduite acolo, începând cu 1984. Primul speoconcert inițiat de Dr. Constantin Lupu, medic psihiatru și fondatorul…
-
La cules de lavandă în Banat, la Lavandair
A treia oară a fost cu noroc și am reușit să ajungem la cules de lavandă. Pare că s-au aliniat toate: mașina a ieșit la timp din service, la birou am terminat la timp ce aveam planificat, am reușit să plec cu o oră mai repede, Ștefan a fost și el liber iar vremea a…
-
Ce am învățat despre comerțul cu sare și Cetatea Șoimoș din volumul “Cetăți, castele și alte fortificații din România – de la începuturi până spre anul 1540” de Radu Oltean
Cam de doi ani am, în bibliotecă, volumul “Cetăți, castele și alte fortificații din România – de la începuturi până spre anul 1540”, bogat ilustrat de Radu Oltean. L-am răsfoit deseori, însă nu l-am citit cu atenție. Fiindu-mi greu să mă despart de atmosfera din seria “Ultimul Regat” de Bernard Cornwell și fiind curioasă să…
-
Însemnări din timpul ocupației germane (1916-1918) – Tabloul unei lumi divizate
“Ieșind, azi-dimineață, pe poartă m-am oprit s-ascult de s-aude tunul. Se auzea în apropiere, chiar către nord, și m-am bucurat. Este singura legătură ce o mai aveam cu ai noștri.” (p.12) Am citit volumul de “Însemnări din timpul ocupației germane (1916-1918)” al Piei Alimăneștianu cu un nod în gât. E tabloul viu al unei lumi…
-
De pe Valea Motrului. Povești cu boieri, panduri și mirese codane
Mă învârt într-un cerc plăcut în care seria de acuarele dedicate culelor oltenești ale artistei Ecaterina Bălănescu îmi amintește de volumul Sarmizei Cretzianu, “De pe Valea Motrului. Povești cu boieri, panduri și mirese codane”, apărut la Editura Corint, iar pe măsură ce răsfoiesc notițele din volum, îmi vin în minte lucrările Ecaterinei. O lectură interesantă pentru anul centenar…
-
Un roman istoric din Transilvania – suport turistic pentru orașul Baia Mare
În ultima vreme descopăr tot mai mulți autori români care scriu romane istorice, lucru care mă bucură nespus. Am invidiat întotdeauna Anglia și Scoția pentru abundența de romane istorice și de atmosferă, care îți stârneau interesul de a vizita cât mai curând acele locuri. În opinia mea, literatura poate fi unul dintre cei mai de…
-
Hanul lui Manuc, locul unde se pierde și se câștigă
Primul roman al Simonei Antonescu pe care îl citesc m-a dus într-un fel de continuare firească și cronologică a călătoriei mele prin Bucureștiul fanariot, călătorie începută alături de Mâța Vinerii. Doina Ruști m-a convins să gust autori români contemporani, iar Simona Antonescu mi-a confirmat o generație de femei scriitor cu mult har și pasiune. Două…
-
Călătoria lui Sir Sacheverell Sitwell în România interbelică
În 1937, scriitorul și excentricul britanic Sacheverell Sitwell face o vizită în România la invitația prințesei Ana-Maria Callimachi, voiaj în urma căruia este publicat la Londra, volumul Romanian Journey. În 1940, prințesa Ana-Maria Callimachi va părăsi România și, la încurajarea lui Sacheverell și a Georgiei Sitwell, își va publica memoriile, în 1949, în Anglia. Fiecare…
-
Lumea era toată a mea. Amintirile unei prințese. Amintiri despre Europa
This article is available in English on Substack. În 1937, scriitorul și excentricul britanic Sacheverell Sitwell face o vizită în România la invitația Anei Maria Callimachi, voiaj în urma căruia este publicat la Londra, volumul Romanian Journey, volum tradus în română de Maria Berza și apărut la editura Humanitas în 2011 cu titlul Călătorie în România.…
-
Ruine cu poveste. Cetatea din Ardud
După vizitarea Castelului din Carei, am pornit spre Cetatea din Ardud, o altă reședință a familiei Karolyi. Din păcate, ne-am programat greșit timpul pe care să-l petrecem aici. Am crezut că o jumătate de oră va fi suficientă, am stat ceva mai mult de o oră, dar și așa prea puțin. Sunt foarte multe planșe…