Dacă e octombrie, e concert în Peștera Românești! În ultima săptămână din octombrie, timișorenii, cărășenii, arădenii și nu numai se îndreaptă spre Peștera Românești din Valea Fărășești, Munții Poiana Ruscă. Peștera este renumită pentru acustica deosebită și pentru concertele găzduite acolo, începând cu 1984. Primul speoconcert inițiat de Dr. Constantin Lupu, medic psihiatru și fondatorul Speotimiș, a fost inaugurat de Marcian-David Bleahu (1924-2019), geolog și carstolog, unul dintre pionerii speologiei românești, membru de onoare al Academiei Române. Concertul aniversar din acest an, cel de al 35-lea, la care, conform organizatorilor au participat peste 3000 de persoane, a fost dedicat memoriei profesorului Bleahu.
În acest dom natural săpat în masivul calcaros format în timpul Erei Paleozoice, locuit în trecut de primii oameni și în prezent de o colonie permanentă de lilieci, muzica răsună pentru o oră, în fiecare an, demonstrând că dacă există viziune, chiar și o peșteră oarecum banală pentru cei fără o pregătire sau o pasiune în domeniul speologiei, se poate transforma în ceva aproape senzațional. De iluminat și de oferirea condițiilor tehnice necesare desfășurării singurului speoconcert cu tradiție din România se ocupă Speotimiș. Și vreau să vă spun că le reușește o atmosferă de poveste.
În peșteră s-au auzit ritmuri clasice, de jazz și blues, rock sau electro iar accesul la concert a fost gratuit în fiecare an. Pe scena improvizată din peșteră au cântat orchestre ale Filarmonicii “Banatul” și ale filarmonicii din Arad, corurile “Margana” și “Sabin Drăgoi”, formațiile “Bega Blues Band”, “Survolaj”, “Nightlosers”, “Cargo”, “Zdob și Zdub”, dirijori și soliști din mai multe țări precum Danemarca, Italia, Franța, Japonia, Canada, SUA.
Ediția din acest an i-a avut ca protagoniști pe soliștii Gabriela Varvari, Dan Patacă și Ovidiu Rusu, alături de Orchestra Operei Naționale Timișoara, dirijată de Peter Oschanitzky. În program au fost Mozart, Massenet, uverturi, polci și marșuri de Strauss. Concertul de aproximativ o oră s-a terminat pe ritmurile Marșului lui Radetzky și în ropote de aplauze.
Informații utile:
Accesul la peșteră:
- Traseul cel mai facil pleacă din satul Românești. Pe lângă cimitir puteți urca o parte din traseu cu mășina, urmând a continua pe jos (o oră de mers pe jos) restul drumului, urmărind marcajul cu cruce galbenă. Traseul este unul ușor și nu pune mari probleme nici persoanelor mai în vârstă.
- O altă variantă este ca de la Mănăstirea Izvorul lui Miron să parcurgeți cu mașina încă aproximativ 2,5 km pe drumul spre Fărăsești. Veți ajunge în dreptul unui podeț, de unde se poate începe urcarea spre peșteră. Urcarea pe această potecă durează cam 15 minute dar este mult mai anevoioasă și e recomandabil să aveți încălțăminte corespunzătoare.
Venind din Arad, și urmând indicațiile din Google Maps am ajuns la a doua variantă. Umezeala de dimineață depusă pe frunzele căzute ne-a îngreunat și mai mult urcușul, rezultatul fiind un șir de orășeni care înainta anevoios, mai mult în patru labe, cei aproximativ 120 de metri. La coborâre s-a mai încumetat doar tata, noi urmând primul traseu, spre Românești, unde urma să ne aștepte cu mașina. Ne-am bucurat însă, căci după concert dealurile scăldate în lumina de toamnă invită la plimbare.
Alte informații utile:
- În zona din apropierea peșterii nu există semnal de telefonie.
- Temperatura medie în peșteră este cuprinsă între 6 și 8oC, deci asigurați-vă că sunteți îmbrăcați corespunzător.
- Numărul de scaune este limitat, deci fiți pregătiți să stați o oră în picioare sau luați cu voi un scăunel pliabil.
- Participarea este tot mai mare în fiecare an. Dacă vă știți suferinzi de claustrofobie, stați cât mai aproape de intrare.
- Nu cred că e un eveniment recomandabil copiilor mai mici de 7 ani.
Plusuri:
- Drum proaspăt asfaltat.
- Organizare în detaliu a evenimentului: zonă organizată de servit masa (mici, grătare etc), posibilitatea de a cumpăra produse făcute în casă, prezență ambulanță, poliție pentru prevenirea incidentelor de trafic, mai multe locuri de parcare, pungi pentru strângearea gunoiului la fiecare pas. Se vede preocuparea tuturor, de la primar, sătean și până la organizator pentru reușita evenimentului.
- Zona frumoasă pentru plimbări în natură.
Minusuri:
- Probleme de sonorizare la concert.
- Promovarea destul de slabă a evenimentului. Deși din 1999, de organizarea concertului se ocupă Fundația Academică Timișoara (FACT), prezența acestora în mediul online e foarte slabă. Dacă nu sunteți din zonă, dar ați dori să participați la următorul concert, cred că cel mai sigur e să urmăriți pagina de facebook a Speotimiș.
Ce să mai vedeți în zonă:
La venire sau la plecare e musai să opriți la biserica din lemn Sfântul Ioan Botezătorul, din satul Românești, ridicată în secolul al XVIII-lea și faimoasă pentru turnul de lemn care conservă cel mai frumos bulb de inspirație barocă, placat cu șindrilă, păstrat în Banat, situată astăzi pe un deal la marginea localității și devenită capelă de cimitir. Biserica este închisă și necesită ample lucrări de restaurare, dar poate fi vizitată și în interior la cerere.
Satul are însă o istorie mai veche, fiind atestat documentar la mijlocul secolului al XV-lea. Câțiva ani mai târziu, face parte din domeniul Șoimoșului, domeniul cetății fiind unul dintre cele mai mari din teritoriul comitatelor de vest, numărând 160 de sate din comitatele Arad și Timiș.
Puteți continua drumeția la 2 km depărtare de Românești, la mănăstirea Izvorul lui Miron, supranumită și „Voroneţul Banatului”, ctitorie a primului patriarh al României, Miron Cristea, în curtea căreia se află mai multe izvoare termale acoperite cu nuferi. Noi am preferat să ne lăsăm un motiv pentru a reveni în zonă.