De multi ani visam o sufragerie in aer liber. Asa ca dupa ce ne-am trezit cu mult timp liber la dispozitie ne-am gandit sa trecem la fapte. Ca daca tot eram fara loc de munca macar sa ne bucuram de statul in are liber! Ne-am apucat de masurat, de turnat fundatia, de taiat stalpii, de montat, vopsit… Asta se intampla in 2012. Investitia nu mai tin minte exact la cat s-a ridicat, pentru ca multe scanduri le aveam ramase de la santier. De atunci, coltisorul asta continua sa ne aduca o gramada de momente frumoase.
Si cum sufragerie in aer liber aveam, era pacat de peisajul din jur de care efectiv nu puteai sa faci abstractie. Bag de seama ca arata atat de ingrozitor incat nu m-am indurat sa fac o poza sa-mi aduc aminte ca asa NU. 🙂
Va spuneam ca dintre toate transformarile pe care le-a suportat gradina dupa santier cel mai greu ne-a fost cu refacerea gazonului. De fapt, refacea gazonului e oarecum impropriu spus, avand in vedere ca ani de zile a fost complet calcat in picioare si ingropat efectiv in molozul de la santier. In loc de gazon am avut o buna vreme o minunatie de camp cu buruieni, Lamium purpureum(Google it! 😉 – Stefan insista sa vorbesc frumos) si papadiile fiind o adevarata delectare pentru ochiul format deja cu mormane de moloz, scanduri si tigla veche.
Nu are rost sa mai vorbesc de partea cu debarasarea… Dilema noastra era cum vom sapa zona aceea atat de batatorita si plina de pir si buruieni. Cu sapatul ne-am descurcat bine, intr-o zi am terminat dupa ce am inchiriat o motosapa. Chair daca nu a sapat in adancime, se pare ca a fost suficient, am greblat bine resturile de buruienile, am aplicat un erbicid selectiv si in vreo doua saptamani eram deja cu suprafata semanata, verificand in fiecare zi daca a mai crescut vreun milimetru de iarba. 🙂
Am vazut ca foarte multi se intreaba cum sa scape de buruienile din gazon. Din proprie experienta putem sa va spunem ca cel mai usor scapi de ele ingrijind corespunzator gazonul. Dar despre asta, mai pe indelete cu alta ocazie.
P.S.: Dacia(na) e tot pitita dupa liliac. Cred ca nu se indura nimeni sa o dea la fier vechi din doua motive:
1. A fost castigata la Loto in ’86.
2. E foarte apreciata de cele doua cateluse Lila si Loli. 🙂
