Sambata asta am ajuns la tara. O iesire cu familia, in tihna, la Felnac. Mi-au placut vacantele sau iesirile la tara din totdeauna. Din pacate chiar si o simpla vizita la Periam, satul bunicilor mei, imi lasa un gust prea amar. Ei nu mai sunt acolo, de casa are grija altcineva, aproape totul e schimbat si totul mi se pare foarte trist si strain.
La prietenii astia, oameni faini de la Felnac, ma simt bine. Au o gospodarie mare si faina, cu gradina, animale, pasari, flori, beci si camara plina, cotarca si alte acareturi, cu o casa batraneasca careia nu i-au stricat farmecul, si una “buna”, cu miros de var proaspat. Cu un nuc bartran si un hamac la umbra lui.
Acum, ziceti si voi, cum sa nu te simti bine aici?! 🙂
