Din vârful Insulei de Smarald, să privim marea! O zi cu Thassos off-road pe muntele Ipsarion



Home » Din calatorii » Am fost aici » Din vârful Insulei de Smarald, să privim marea! O zi cu Thassos off-road pe muntele Ipsarion

Update: Ziua petrecută în vârful muntelui Ipsarion a fost de neuitat pentru noi în special datorită ghidului nostru, Phil, un englez stabilit de mulți ani în Thassos. Am avut norocul să îl avem doar pentru noi întreaga zi. Ca mai toți englezii de vârsta lui, Phil are o solidă cultură generală și povestește cu multă plăcere despre istoria insulei Thassos. De la el am aflat multe detalii care nu apar în ghidurile turistice. Începând din acest an (2019), Phil oferă tururi private ale insulei pentru grupuri de maxim 4 persoane sau minim 2 persoane. Va fi șoferul, ghidul și, foarte probabil, și bucătarul vostru și nu e exclus să devină și prietenul vostru. Nu ezitați să apelați al serviciile lui nici dacă sunteți un grup mai mare. Este necesar însă să aveți niste cunoștințe minime de limbă engleză pentru a vă putea bucura de informații. Pentru detalii și programări îl puteți contacta la numarul de telefon: +30 6970401611 Phil. Vezi programul complet al unei astfel de excursii.


De ce să apelați la Phil? Pentru că în restul excursiilor de acest tip se poate să fie și 6 turiști în fiecare jeep. S-ar putea să nimeriți o zi foarte aglomerată și să fiți mai mult de 20 de persoane, prin urmare cu greu veți primi răspuns la întrebările voastre. Informațiile pe care le veți primi nu sunt culese din wikipedia ;). Veți avea mult mai mult timp la dispoziție pentru a vă bucura de locurile panoramice și pentru fotografii. Dacă aveți norocul să vă gătească, salata va fi făcută cel mai probabil din roșiile crescute chiar de el. 🙂

Desigur, primul gând când ajungi în Thassos, ca de altfel pe orice altă insulă grecească, este să ajungi cât mai repede pe plajă și de acolo în apă. Apoi al doilea gând e să ajungi cât mai repede în două dintre cele mai celebre locuri ale insulei, care apar pe mai toate pliantele agențiilor de turism, atunci când promovează această destinație: celebra plajă de marmură – Marble Beach sau Saliara Beach și la fel de celebra piscină naturală – Giola. Apoi, al treilea gând e cum să faci să reușești să vezi toate cele peste 50 de plaje ale insulei, astfel încât să reușești și o bălăceală în fiecare loc, deși ești conștient că este imposibil să faci toate astea într-o săptămână. În orice caz, ultimul gând pe care îl ai sunt drumețiile pe munte!

Și totuși, o excursie de o zi pe muntele Ipsarion din Thassos a fost, într-un final, una dintre cele mai mișto chestii pe care le-am făcut în Thassos, cu atât mai mult cu cât vârful Ipsarion era primul lucru pe care îl vedeam dimineața, de pe balconul pensiunii, unde eram cazați. Există două posibilități de a urca în vârful lui: să o luați frumos pe jos pe traseul care începe din Potamia sau să urcați cu mașina, preferabil o mașină de teren. În primul caz, e indicat să fiți echipați corespunzător, a se citi, mai ales încălțați corespunzător. Cum ar veni, nu urcați încălțăți în șlapi pentru plajă sau săndăluțe! În cel de al doilea caz, fie închiriați un jeep și urcați pe cont propriu, fie vă alăturați unui grup organizat. Noi am optat pentru ultima variantă, o excursie organizată de Thassos off-road, de care am aflat prin intermediul ghidului Christian Tour, care ne asigura asistența turistică pe insulă. Excursia ne-a costat 45€/persoană, în preț fiind inclusă și masa de prânz, un delicios souvlaki, proaspăt pregătit de șoferii și ghizii noștri! În cazul în care sunteți în vacanță pe cont propriu și nu prin agenție, îl puteți apela cu încredere direct pe Stavros, pentru a afla mai multe detalii despre excursiile pe care le organizează alături de colegii săi de la Thassos off-road.

Vă veți bucura de mai multe opriri, atât la urcare, cât și la coborâre. Prima oprire va fi mănăstirea Panagouda, închinată fecioarei Maria, o mănăstire ortodoxă autentică, austeră, fără electricitate, răcoroasă și de un calm aparte, cu acel albastru specific bizantinilor, spălat de timp și fum de tămâie, întreținută din donațiile enoriașilor de către un călugar, căruia îi țin companie, mai multe generații de pisici. În această oază de liniște nu veți găsi magazin cu obiecte bisericești sau suveniruri, deci fiți amabili și lăsați câțiva bănuți, după posibilități, în cutiuța de donații. Se cere o ținută decentă pentru a intra în mănăstire dar puteți găsi ajutor și la fața locului. Eu nu am știut că vom opri aici în traseul nostru și fiind în pantaloni scurți, am primit acolo o fustă lungă, am îmbrăcat-o și toată lumea a fost mulțumită. Constuită în timpul dominației otomane a insulei, după ce soția unui Pașă s-ar fi însănătoșit, după ce a băut apa unui izvor, pe care acum îl găsiți în incinta bisericuței. După ce vă răcoriți și vă bucurați puțin de atenția pisicilor, drumul continuă spre următoarea oprire, la una dintre multele cariere de marmură, funcționale, de pe insulă. Vi se va explica modul în care blocurile de marmură au fost tăiate și transportate, din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Veți afla că cel mai important client sunt țările arabe care le folosesc la construcția de moschei si/sau locuințe, marmura thassiană fiind foarte apreciată atât pentru albețea sa, cât și pentru răcoarea pe care o degajă. Ne continuăm urcarea spre vârf, printre livezi de măslini și păduri de pin, parcurgem o scurtă bucată la pas, printre nori și pentru o clipă am impresia că suntem pe dealurile Scoției! Un platou generos ne oferă o panoramă spectaculoasă spre plaje și țărmuri scăldate în soare. Ne concetrăm puțin și cu ajutorul ghidului nostru reușim să ne vedem pensiunea la care suntem cazați și plajele Skala Potamia și Chrysi Ammoudia. În partea cealaltă, undeva printre nori, s-ar putea vedea, pe o vreme senină, muntele Athos și istoricul oraș Kavala. Urmele exploatării militare se văd pe ici, pe colo. Un caiet își flutură colile în vânt și așteaptă să fie umplut de impresiile turiștilor. Englezi, germani, ruși și multi români, cu toții se simt bine, aici, la înălțime și mulțumesc armatei elene că au dat acest loc spre exploatare turistică. Coborâm câțiva metri și oprim la un popas, unde grătarul e deja încins și o parte din souvlaki sfârăie deja. Până ce bărbații ne pregătesc masa, avem timp să ne plimbăm puțin prin zonă, să căutăm șopârle întinse la soare și să fotografiem floricele de stâncărie, atât de mici și fragile și totuși atât de tenace. Ne mai bucurăm puțin de aerul curat de aici, cât să ne tihnească masa delicioasa și bărbații să strângă orice urmă de grătar și ne continuăm coborârea spre cascada și albia de rău, acum uscată, de la Maries. Ne întâlnim aici cu Giannis și ne luăm și porția de desert, degustând dulcețuri și felurite sortimente de miere. Suntem în plin sezon al trandafirilor, deci dulceața de trandafir local scăldată în miere, devine rapid preferata noastră, deși ne cumpărăm mai multe sortimente, mai exact, luăm din fiecare sortiment o bucată. Posibil să mă înșel, însă cantitatea, dar și prețul, mi s-au părut mai avantajoase aici. Și apoi Giannis, nu e doar un bun comerciant, dar e și un om foarte cald!

După această ultimă oprire, am fost conduși, fiecare, la pensiunea sa. După o zi plină, în care am aflat multe detalii despre comunitatea locală din Thassos, ne-a fost greu să ne despărțim de ghidul nostru, Phil, un englez, de tip “lup singuratic”, stabilit în Grecia de mai mulți ani. Tobă de carte, ca mai toți englezii de vârsta lui, ne-am bucurat să îl avem doar pentru noi, întreaga zi, printr-o întâmplare oarecum fericită(legată de geopolitcă), bucurându-ne de discuții, care au depășit sfera informațiilor strict turistice. A fost o plăcere, să ne amintim împreună de locuri din Anglia, să discutăm despre The Durrells, cartea și serialul, mărci de whisky, puțină politică și mai ales să aflăm de la el mai multe detalii despre viața de zi cu zi a grecilor de pe insulă, și să împărtășim păreri despre cele mai frumoase insule grecești musai de văzut. Mulțumim, încă o dată, Phil, pentru o zi minunată!

Câteva ultime precizări, prețul specificat a fost valabil în iunie 2017. Tot anul trecut, Mănăstirea Panagouda s-a vizitat în locul satului părăsit Kastro. Motivul a fost asfaltarea drumului spre Kastro, care nu mai justifica în condițiile astea o excusrie off-road. Deasemenea, în unele cazuri, poate să difere și locul în care se oprește pentru luat masa. Dacă aveți orice nelămuriri, discutați cu Stavros înainte.

Cam atât cu povestitul, vă las cu imaginile! Iar dacă vă numarați printre, se pare, puținii români care nu au ajuns încă în Thassos, nu mai stați mult pe gânduri și luați-o în considerare pentru următoarea vacanță. Nu aveți cum să vă plictisiți!

Skala Maries
Începem urcușul
Intrarea mănăstirii Panagouda
Prin curtea mănăstirii Panagouda
2 reprezentanți mai dezinvolți ai tinerei generații pisicești 🙂
Mama îmi spune să pozez musai măcar o pisică și să mă grăbesc că așteaptă toată lumea după noi.
Spre vechea bisericuță
Zidurile mănăstirii Panagouda
Multă liniște și simplitate
Toaca, despre care ghidul nostru spunea că răsună absolut cutremurător de Paște
Dar oare clopotele cum răsună aici?
Îți vine greu să pleci de aici!
Munți de marmură rece și tăcută
Blocuri întregi marcate pentru transport
Frănturi de viață țâșnesc din piatra rece
Printre nori, spre vârf
Pentru o clipă mă opresc mă întreb: Sigur sunt în Grecia?
Plajele Skala Potamia și Chrysi Ammoudia și ceva mai aproape satul Potamia
Undeva, acolo, în spatele dealurilor e și celebra Marble Beach
Din nou, acel sentiment de Scoția!
Cu omul alături de care, majoritatea timpului, mă simt la înălțime – Mama
Texturi
Întreaga caravană ia o pauză de masă
Men at work 🙂
Să explorăm…
Încotro?
Scuzați deranjul!
Niște salvie
La adăpostul ăsta, poate că nu se observă prea bine, dar apa caldă e asigurată de panouri solare.
Cascada de la Maries
Albia de rău, acum aproape secată de la Maries
Giannis și minunatele lui dulcețuri și specialități cu miere
error: Copierea sau utilizarea conținutului de pe acest site, fără acordul scris al autoarei sunt strict interzise în conformitate cu Legea Drepturilor de Autor.
Skip to content