In Am fost aici, Din calatorii

Cripta Habsburgilor și Trezoreria Imperială

A doua zi în Viena a început pentru noi în fața primăriei. Am renunțat la o scurtă vizită la Parlament pentru că clădirea se află în renovare și am pornit înspre Hofburg și Cartierul Muzeelor adăpostit în fostele grajduri imperiale. Centrul politic al Austriei este reprezentat de clădirea Parlamentului, Hofburg, fosta reședință de iarnă a Habsburgilor care în prezent servește și ca reședință oficială a președintelui Austriei și, desigur, Primăria. Centrul cultural este reprezentat de Universitate, Burgtheater și Volkstheater, înființat ca o replică pentru primul, Cartierul Muzeelor cu Muzeul Leopold, MUMOK(Muzeul de Artă Modernă al Fundației Ludwig Viena) și o mulțime de alte săli expoziționale, faimoasele muzee construite în oglindă – Muzeul de Istorie a Artei (Kunsthistorisches Museum) și Muzeul Național de Istorie Naturală (Naturhistorisches Museum) -, la cererea împăratului Franz Joseph care doarea să găsească un loc potrivit colecției de artă a Habsburgilor și care să fie accesibil și publicului interesat și, desigur, Hofburg care leagă firesc politicul de cultură, trecutul de prezent. Cele două muzee din Maria-Theresien-Platz de pe Ringstrasse, unul dintre cele mai elegante bulevarde din lume, au fațade asemănătoare, amândouă edificiile fiind ridicate între 1871 și 1891 după planurile acelorași arhitecți, Gottfried Semper și Karl Freiherr von Hasenauer, aceeași care au proiectat și Burgtheater. În ceea ce privește Primăria, din fața căreia aveam să ne începem ziua și să ne încheiem seara, impunătoarea clădire în stil neogotic, construită și ea în momentul dezvoltării Ringului, pare a fi străjerul numeroaselor festivaluri și târguri care au loc în parcul din fața ei pe întreaga durată a anului.

rathaus-2

Primăria din Viena

rathaus-3

rathaus-4

Târgul de Crăciun din fața Primăriei

Din fața Burgtheater ne îndreptăm spre Volksgarten unde există o frumoasă statuie a împărătesei Sissi, dezvelită în 1907 în prezența văduvului Franz Joseph. Volksgarten, prima grădină, primul parc public din Viena, parte a complexului Hofburg, se distinge în special prin colecția sa de trandafiri. Planificat peste fortificațiile orașului distruse de Napoleon în 1809, parcul este unul dintre numeroasele zone verzi din zona Ringului. O pornim de aici pe scurtături și prin ganguri, viztăm Biserica Minoriților, ajungem de pe Herrengasse, pe lânga celebra Looshaus cu fațada ei inferioară îmbrăcată în marmură Cipollino de pe insula Evia, din nou în fața intrării dinMichaelerplatz în Hofburg, admirăm frumoasele sere Jugendstil care găzduiesc Parcul Imperial al Fluturilor de la Hofburg, mergem spre Albertina, aproape de locul de luat masa. Avem la dispoziției 2.5 ore pentru cumpărat suveniruri și mâncat. Ne hotărâm să renunțăm la sesiunea de cumpărături și să vizităm Cripta Imperială a Habsburgilor îngrijită de călugării capucini și care se află în apropiere.

hofburg-theater-1

Burgtheater

sissi-staadtsgarten-1

Statuia lui Sissi din Volksgarten

staadtsgarten-1

Trandafiri la iernat în Volksgarten

viena-streets-11

Una dintre intrările în pasajul Freyung din Palatul Ferstel

viena-streets-12

Pasajul Freyung

viena-streets-14

Piața Freyung

hofburg-11

Looshaus de pe Herrengasee și în față Michaelerkirche din Michaelerplatz

hofburg-10

Intrarea în Hofburg din Michaelerpltaz

hofburg-12

Hofburg

hofburg-8

Spre Școala Spaniolă de Echitație de la Hofburg

hofburg-9

Școala Spaniolă de Echitație de la Hofburg

hofburg-1

hofburg-2

hofburg-3

hofburg-14

Statuia lui Iosif al II-lea din fața intrării în Biblioteca Curții de la Hofburg

hofburg-16

hofburg-4

Curtea interioara In der Burg de la Hofburg cu statuia lui Francisc al II-lea

schmetterling-1

Serele Jugendstil care găzduiesc Parcul Imperial al Fluturilor de la Hofburg

Pentru Cripta Imperială, situată sub Biserica Capucinilor, trebuie să alocați în jur de 45 de minute iar biletul de intrare costă 7.5 €/persoană (informații și program pe kapuzinergruft.com/site/de/fuehrungen/preise). Există zece încăperi: Grundergruft, Leopoldsgruft, Karlsgruft, Maria-Theresien-Gruft, Franzensgruft, Ferdinandsgruft, Toskanagruft, Neue Gruft, Franz-Josephs-Gruft și Gruftkapelle în care odihnesc 150 de membri ai Casei de Habsburg, dintre care 12 împărați și 17 împărătese și regine, de mai bine de 400 de ani. De reținut însă că nu toți Habsburgii odihnesc aici, iar parte din cei care odihnesc aici nu sunt întregi.

capucini-11

Biserica Capucinilor

Carol Quintul, de exemplu, este înhumat la Escorial, în Spania. Arhiducele Franz Ferdinand, asasinat la Sarajevo, și soția sa, sunt înmormântați în apropiere de Viena, la castelul Artstetten. Ultimul împărat al Austro-Ungariei, Carol, odihnește în Madeira, Portugalia, locul unde s-a stins în exil dar și în Elveția. Practică des întâlnită în rândul Habsburgilor. Mai exact, trupul lui Carol este înhumat la Nossa Senhora do Montedin Funchal, Madeira iar inima sa se află la mănăstirea Muri din Elveția, întemeiată de un conte de Habsburg în 1027. De altfel, până la moartea tatălui împăratului Franz Joseph, înainte de înmormântarea unui Habsburg, inima era extrasă și depusă în cripta din Biserica Augustinilor, în timp ce viscerele erau depuse într-o urnă de argint în cripta Catedralei Sfântului Ștefan (Stephansdom). În opinia călugărilor care se îngrijesc de toate aceste rămășițe, păstrarea lot în lăcașe diferite permite credincișilor să se roage mai bine pentru sufletul celor plecați. Cert este că pot împăca și mai multe părți, cum ar fi Franța, Austria și Germania. Vulturașul, fiul lui Napoleon și al arhiducesei Maria Luiza, Napoleon al II-lea pentru francezi, rege al Romei și duce de Reichstadt pentru austrieci odihnește în prezent și la Paris și la Viena. După ce trupul lui s-a odihnit timp de un secol în Cripta Capucinilor alături de mama și de bunicul său, din ordinul lui Hitler care încerca o apropiere de francezi, este mutat la Domul Invalizilor alături de tatăl său. Din ignoranță sau poate din dispreț față de acest ritual al dispersării, inima și viscerele au rămas la Viena. Drumul spre Franța îl face într-un vagon de tren împodobit cu blazonul regelui Romei. La Paris, la Domul Invalizilor sicriul este adus pe un afet de tun, se dau onoruri militare germane iar 200 de soldați din Garda republicană poartă torțe. Un spectacol impresionant pentru parizienii prezenți. În fața sarcofagului discret al mamei sale, împărăteasă a francezilor și mai apoi ducesă de Parma era așezat un buchețel proaspăt de violete de Parma, câteva bomboane, niște bănuți și un bilețel cu câteva cuvinte de mulțumire în italiană. Nu este însă singurul sarcofag în fața căruia au fost aduse și așezate flori proaspete. Le găsim și în fața lui Maximilian I, împărat al Mexicului. Și aici, mai multe bilețele în spaniolă, multe cu cereri de iertare adresate celui care a fost executat de republicanii mexicani. Cele mai multe flori le găsim în fața sarcofagului lui Sissi unde e plin de panglici cu tricolorul Ungariei. E impresionant atașamentul și fidelitatea maghiarilor pentru amintirea împărătesei Elisabeta. Această dragoste reciprocă pare să se simtă și dincolo de mormânt. Ultima împărăteasă înmormântată aici a fost Zita, soția nefericitului Carol. Inima ei, se află însă alături de a lui, în Elveția. Cripta Capucinilor e un loc special și plin de emoție; poate macabru pentru unii, dar musai de vizitat de orice iubitor de istorie. Împătimiții vor citi probabil, înainte sau după această vizită și romanul lui Joseph Roth, Cripta Capucinilor, care continuă seria începută cu Marșul lui Radetky. Situată în Piața Nouă (Neuer Markt), Cripta este foarte aproape de Stephansdom astfel că timpul ne-a permis să mai dăm o fugă până acolo pentru a-i admira acoperișul și la lumina zilei. Renunțăm la încercările de a prinde câteva cadre mai bune pentru poze, e la fel de aglomerat ca seara, și ne grăbim să ajungem la masa de prânz, înainte de a începe a doua parte a zilei.

capucini-3

Leopoldsgruft – de la stânga la dreapta: Arhiducele Leopold Johann, Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei, conducătoare a Tirolului, Împărăteasa Eleonora Magdalena Tereza de Pfalz-Neuburg a Sfântului Imperiu Roman, Regină a Ungariei și a Boemiei

capucini-4

Karlsgruft – Sarcofagul împăratului Leopold I

capucini-6

Dublul sarcofag al Împărătesei Maria Terezia și al soțului ei, Francisc I Ștefan de Lorena, Împărat al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. Tot aici, în Maria-Theresien-Gruft, se află și sarcofagul singurei persoane din criptă care nu a fost membru al Casei de Habsburg. Este vorba despre ducesa Karolina von Fuchs-Mollarth, guvernanta Mariei Terezia.

capucini-7

capucini-8

Frescă realizată de Josef Ignaz Mildorfer în Maria-Theresien-Gruft, deasupra dublului sarcofag.

capucini-9

Neue Gruft – de la stânga la dreapta: Leopold Wilhelm, arhiduce de Austria și episcop de Passau, Straßburg, Halberstadt, Olmütz și Breslau, Karl Joseph, arhiduce de Austria, episcop de Olmütz, Carol Iosif de Lorena, Maximilian Franz, arhiduce de Austria, arhiepiscop de Köln, Rudolph Johann Rainer, arhiduce de Austria, arhiepiscop de Olmütz.

capucini-10

Franz-Josephs-Gruft – sarcofagul împărătesei Elisabeta, soția împăratului Franz Joseph

capucini-12

Biserica Capucinilor, văzută din strada Kärntner

viena-streets-15

Neuer Markt

viena-streets-16

Neuer Markt

Spre deosebire de marea majoritate a grupului am optat să vizităm Trezoreria Imperială de la Hofburg în locul Muzeului de Istorie a Artei. Nu a fost o decizie foarte ușoară, căci mi-aș fi dorit foarte mult să văd celebra solniță a lui Benvenuto Cellini despre care citisem recent în volumul Salt. A World History, și care este una dintre cele mai importante piese ale Muzeului de Artă din Viena. Poate că unii se vor arăta indignați că nu am ales să vedem colecția de pictură. Zic eu că depinde și de ce colecții de pictură și muzee de artă a mai văzut fiecare dar și de șansele de a reveni cu ușurință în Viena sau nu. Noi am optat pentru Trezorerie din două motive: mult mai puțină aglomerație, colecția de îmbrăcăminte ceremonială, coroanele imperiale. Biletul de intrare a fost 12 € /persoană. Există și posibilitatea cumpărării unui bilet combinat Trezoreria + Muzeul de Istorie a Artei și acces la expoziția temporară pentru 20  € /persoană; o alegere bună dacă vă propuneți să alocați celor două muzee dimineața și după-masa (prețuri și orar pe www.kaiserliche-schatzkammer.at/en/visit/besucherinformation/entrance-fees/). Pentru Trezorerie vă recomad să alocați cel puțin 1,5 ore. Desigur, piesele centrale ale colecției sunt coroana Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, Coroana Imperială Austriacă și tezaurul Ordinului Lânii de Aur. Am să vă spun însă ceva mai multe despre piesele care ne-au impresionat pe noi.

Coroana Imperială Austriacă, coroana personală a împăratului Rudolf al II-lea, motiv pentru care mai e numită și Coroana lui Rudolf (Rudolfskrone) a fost realizată la Praga în 1602, de către Jan Vermeyen, unul dintre cei mai remarcabili aurari ai vremii sale, motiv pentru care mai este numită și cea mai frumasă coroană din lume. Din 1804 devine coroana oficială a noului Imperiu Austriac, iar după 1867 rămâne coroana imperială a părții de nord-vest a monarhiei dualiste până în 1918. O triplă coroană am putea spune, căci este formată din trei elemente principale cu o mare încărcătură simbolică. Baza coroanei dominată de opt pătrate mari cu diamante și opt crini, simbolizează autoritatea regală. Mitra simbolizează dreptul divin de a conduce și este împărțită în patru secțiuni, fiecare reprezentând onorurile de care se bucură împăratul. În interiorul arcului înalt, inspirat de arcul coroanei imperiale a Sfântului Imperiu Roman și pe care se află opt diamante care-l simbolizează pe Hristos și un smarald albastru-verde care simbolizează raiul, stă scris: Rudolf II, August Împăratul romanilor, Regele Ungariei și Boemiei. Arcul simbolizează faptul că împăratul a fost ales guvernator pe pământ în numele lui Hristos. Această Coroană Imperială Austriacă nu a fost însă niciodată folosită pentru o încoronare, deoarece spre deosebire de Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană unde împăratul era ales de electori, monarhia habsburgică era una ereditară. Această coroană practic simboliza dinastia de Habsburg în condițiile în care simbolurile imperiale asociate Sfântului Imperiu Roman, deci și coroana, erau ținute la Nuremberg.

trezorerie-1

Coroana Imperială Austriacă

Coroana Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, se distinge clar de restul coroanelor moderne prin forma sa octagonală. Plăcile care o compun sunt realizate din aur de 22 de carate iar coroana este bătură cu 144 de pietre prețioase – safire, smaralde și ametist – și aproximativ același număr de perle. Realizată undeva în vestul Germaniei, sub domnia lui Otto I sau a lui Conrad al II-lea sau al III-lea, undeva la sfârșitul anilor 900 sau la începutul anilor 1000, pentru mult timp s-a crezut despre ea că ar fi coroana lui Carol cel Mare (Charlemagne). Trebuie menționat că la începutul Evului Mediu existau mai multe coroane care indicau rangul și poziția celui care conducea imperiul, însă cu timpul această coroană a ajuns să simbolizeze prin excelență imperiul, fiind folosită la majoritatea încoronărilor. Împreună cu Crucea Imperială, sabia imperială și Sfânta Lance, coroana era cea mai importantă parte a simbolisticii imperiale, forma sa reprezentând legătura spirituală dintre regatul lui Dumnezeu pe pâmănt și cel din cer, cel care o poartă fiind ales guvernator pe pământ în numele Domnului. Inițial coroana a fost păstrată în Boemia (acum în Cehia) unde castelul Carlstein a fost construit special pentru a o proteja iar mai apoi, din 1424 la Nuremberg până când, amenințată de Napoleon, a fost mutată la Viena. Există mai multe copii identice ale coroanei, una dintre ele fiind la Aachen, în fostul palat al lui Charlemagne.

trezorerie-23

Coroana Sfântului Imperiu Roman

O altă coroană deosebit de interesantă, mai ales pentru noi, cei din Transilvania, este cea a lui Ștefan Bocskay, principe al Transilvaniei si al Ungariei, daruită acestuia de către sultanul otoman Ahmed I. Realizată în Persia, coroana a fost inspirată de mitrele episcopale orientale și este bătută cu pietre prețioase. Originea ei se află însă în conflictul dintre maghiarii protestanți și Impăratul Rudolf al II-lea. Bocskay, ales prinț de către Dieta din Transilvania, se învestește și rege al Ungariei cu această coroană. El învinge armatele lui Rudolf al II-lea și se bucură de sprijinul nobilimii și al burgheziei locale sătule de actele de tiranie ale împăratului catolic. Este sprijinit de otomani, însă parte din partizanii săi cred că intevenția otomanilor ar putea periclita independența Ungariei. Pentru a pune capăt acestui război civil, reprezentanții lui Bocskai și ai lui Rudolph au semnat Tratatul de la Viena din 23 iunie 1606, prin care Rudolf recunoștea dreptul ereditar al lui Bocskai de a conduce Principatul Transilvaniei și 4 județe din Regatul Ungariei. Tratatul confirmă și dreptul nobililor și burghezilor protestanți de a-și exercita liber religia. În testamentul său, Bocskai subliniază că doar existența Principatului Transilvania poate asigura statul special al Regatului Ungariei în cadrul Imperiului Habsburgic.

trezorerie-20

Coroana lui Ștefan Bocskay

trezorerie-21

Colanul cu blazoane al Ordinului Lânii de Aur – Fondat în Bruges de către Filip cel Bun, Duce de Burgundia, ordinul Lâna de Aur este unul dintre cele mai prestigioase ordine cavalerești romano-catolice din Europa. Există în prezent două ramuri ale ordinului: cea spaniolă și cea austriacă, maeștii fiind regele Felipe al VI al Spaniei și Karl de Habsburg, nepotul ultimului împărat al Austro-Ungariei. Această distincție de deosebește și prin faptul că este acordată doar pe durata vieții, adică distincția este returnată Monarhului atunci când destinatarul moare. Colanul reprezintă cele 51 de blazoane ale cavalerilor ordinului.

trezorerie-24

Colanul cu blazoane al Ordinului Lănii de Aur

Leagănul Regelui Romei, un cadou opulent oferit de orașul Paris fiului lui Napoleon și al Mariei Luiza. Aproximativ 280 de kg de argint au fost folosite pentru a ornamenta leagănul celui care la naștere a primit titlul de Rege al Romei. Pe lângă simbolul vulturului lui Napoleon și al laurilor împărătești, se distinge și simbolul albinei, cea mai veche emblemă a suveranilor Franței. Albina făcea parte din blazonului Napoleon, simbolizând nemurirea și învierea și a fost aleasă pentru a lega noua dinastie de originile Franței, după ce în 1653, în mormântul lui Childeric I (fondatorul dinastiei Merovingiene și tatăl regelui Clovis) din Tournai au fost găsite albine.

trezorerie-6

Leagănul fiului lui Napoleon

Vizita noastră la Cripta Capucinilro s-a legat foarte bine de trezorerie căci aici se află dulapul cu chei; cheile de la sarcofagele Habsburgilor. Fiecare sarcofag este prevăzut cu două chei diferite, dintre care una este păstrată în dulapul din trezorerie iar cealaltă de călugării capucini.

trezorerie-9

Dulapul cu cheile sarcofagelor din Cripta Capucinilor

Trezoreria Imeprială este practic formată din două colecții: cea seculară și cea ecleziastică. În locația actuală din Hofburg au fost aduse de Maria Terezia iar colecțiile puteau fi vizitate contra cost încă din secolul al XVII-lea. Însemnele imperiale ale Sfântului Imperiu Roman au ajuns la Viena de la Nuremberg pentru a nu cădea pradă trupelor franceze ale lui Napoleon. După anexarea Austriei de către Germania Nazistă, ele au fost duse înapoi la Nuremberg, dar la sfârșitul războiului au fost returnate Austriei de către forțele americane. O delectare mai ales pentru pasionații de heraldică, datorită colecției impresionante de mantii imperiale, regale, ducale dar și datorită însemnelor prețioase ale Ordinului Sfântului Ștefan al Ungariei, ale Ordinului Militar al Mariei Terezia și desigur, ale Ordinului Lânii de Aur. Ah, să nu uit, în trezoreria imperială se află și un corn de unicorn! Mă rog, timp de vreo două secole toți erau convinși că unicornii chiar au existat!
trezorerie-27

Mantia de încoronare pentru împăratul Sfântului Imperiu Roman realizată la Palermo

trezorerie-4

Mantia împăratului Austriei

trezorerie-30

Detaliu veșmânt liturgic al Ordinului Lânii de Aur (Colecția burgundă)

trezorerie-12

Relicvariu (cui din Crucea Sfântă)

 

, , , , , , ,

Lasa un gand:

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: